Bun venit pe plaiurile Bucovinei !
despre Bucovina
obiective turistice
click detaliiManastirea Humor
- sec. al XV-lea -

In timpul domniei Voievodului Alexandru cel Bun, la inceputul veacului al XV-lea, Ivan - Vornicul Humorului a ridicat o biserica din piatra destinata calugarilor schitului de lemn din satul Humor. Sub obladuirea domnitorului si mai tarziu a lui Stefan cel Mare, alaturi de ea s-a dezvoltat manastirea Humor. Biserica zidita de Vornicul Ivan s-a prefacut in ruine in primele decenii ale veacului urmator. Inconjurata de arbori, de pajisti langa ruinele vechii bisericii, intr-un decor ce se defineste a fi pur romantic, infrunta timpul cea care a primit prima piatra de temelie in anul 1530 prin grija marelui Logofat Teodor si a sotiei sale Ana, Biserica Adormirii Maicii Domnului.

Expresie a stilului moldovensec al ultimului deceniu al domniei lui Stefan cel Mare, biserica cristalizeaza elemente noi de arhitectura care o deosebesc de celelate asezaminte religioase ale marelui domnitor. Pridvorul deschis inlocuieste vechiul pridvor inchis si tainita - incaperea suprapusa incaperii mormintelor - sunt inovatii in arhitectura modoveneasca a acelor vremuri. Patru mari arcade in arc frant deosebit de frumoase, ridicate pana sub sirul de ocnite, sustin pridvorul. Doua arcade dispuse pe fatadele laterale au functia de intarire, iar celelate, deschise simetric in fatada de vest, au parapete inalte de zidarie. Un arc dublu median imparte spatiul interior in doua parti egal acoperite cu frumoase bolti in cruce. Firidele alungite, sirul de ocnite plasate sub cornisa si soclul de piatra se definesc ca elemente decorative care iti atrag privirea din primul moment. Absenta turlei de deasupra naosului se inscrie ca o nota caracteristica in arhitectura bisericii. Pe laturile dinspre nord si sud, prin doua ferestre, lumina patrunde bland in pronaos. Incaperea mormintelor si naosul sunt luminate la randul lor prin ferestre dispuse in peretele sudic al bisericii si in axele absidelor. Absida de forma circulara a altarului este si ea strapunsa de o fereastra prin care altarul primeste la randul sau acea binecuvantata lumina.

Dar ceea ce uimeste si impresioneaza este pictura de la exterior si din interior cu care este impodobita biserica. Din pacate, pictura peretelelui nordic a fost in mare parte distrusa din cauza intemperiilor vremii. Totusi, s-au mai pastrat fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, cateva scene din Arborele lui Iesei zugravite pe un fond deosebit de spectaculos de culoare albastra, doua coloane cu filozofi si chipul staretului Paisie. Scena Judecatii de Apoi ocupa partea de vest a cladirii. Sfintii militari Dimitrie, Gheorghe si Mercurie sunt si ei reprezentati pe o coloana a pridvorului. Cele mai bine pastrate raman picturile de pe fatada de sud. Chipuri de ingeri apar in fiecare ocnita, iar in dreptul pronaosului sint prezentate 24 de scene ale Imnului Acatist, dispuse pe trei registre. Asedierea fostei capitale bizantine de catre persi a fost si ea evocata de catre cei care au lucrat la frescele bisericii. Numai ca, de de data aceasta, zugravul a inlocuit persii cu turcii - fapt deosebit de important prin conotatiile pe care le aduce. Prin urmare, scena Asediului Constantinopolului ocupa partea dintre soclu si scenele Imnului Acatist. Artistul care a lucrat la decorarea murala a bisericii se spune ca si-ar fi zugravit chipul sub forma acelui calaret care arunca cu lancea catre comandantul turc.

In dreptul incaperii mormintelor este reprodusa scena Rugul in flacari alaturi de 15 scene din Viata Sfintului Nicolae, precum si Pilda Fiului risipitor. Ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi fac parte din galeria de personaje zugravite pe cele trei abside. Privirile lor sunt indreptate inspre axul absidei de rasarit. Cel ce intra in pronaosul bisericii isi va indrepta privirea catre cupola. Aici se gaseste pictata Fecioara rugandu-se, purtand la gat medalionul cu Iisus, inconjurata de 16 ingeri. Un registru circular ne prezinta 24 de prooroci. Bolta se incheie cu o frumoasa cununa de frunze de acant. Imnologi ortodocsi, cele sapte soboare ecumenice, sfintii praznuiti de Biserica Ortodoxa in lunile septembrie, octombrie si noiembrie, martirii si cuviosii sunt si ei la randul lor prezenti in cele patru colturi ale pronaosului, pe suprafetele superioare ale peretilor. In incaperea mormintelor, chipul Sfintei Maria si scene din viata stau parca sa vegheze odihna celor aflati in morminte. Hristos Pantocrator inconjurat de ingeri patriarhi si prooroci se afla pictat pe bolta naosului, iar ciclul patimile, Rastignirea, Moartea si Invierea Sa sunt pe pereti. Cu patru scene din Cina cea de taina au fost pictati peretii altarului.

Deosebit de importante, adevarate documente ale epocii, sunt tablourile votive. Familia domneasca, Petru Rares, Elena Doamna sunt pictati in costumul epocii. In secolul XVI in mai toate bisercile, iar Humor nu poate face exceptie, pictorii au redat diferite elemente din viata Moldovei. In toata pictura de la biserica Humor figurile zugravite sunt profund umane, desenul si culorile suind in mod admirabil compozitiile.

Ziduri durabile, dar si un turn masiv au fost construite de catre Domnitorul Vasile Lupu in anul 1641.

Piese de o mare valoare artistica si liturgica sunt pastrate in acest lacas sfant. Printre ele se numara catapeteasma aurita, sase icoane mari, o cruce mica de lemn datata 1623.
(sursa: http://www.maronet.ro)