Bun venit pe plaiurile Bucovinei !
despre Bucovina
obiective turistice
click detaliiManastirea Putna
- sec. al XV-lea -

Fara indoiala, Biserica Manastirii Putna a fost monumentala, mesterii si zugravii intrecandu-se in iscusinta. Despre frumusetea sa pomeneste cronicarul Ion Neculce in scrierile sale.

Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola domneasca. Prin numeroasele danii facute, Domnitorul Stefan cel Mare si-a aratat pretuirea fata de Biserica. Asa cum a fost consemnat in letopisetele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de temelie in luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei ani, dar zidurile de incinta nu au fost inaltate decit in 1481. Sfintirea bisericii a fost facuta in anul 1470 pe 8 septembrie. Este foarte posibil ca manastirea sa fi suferit si unele modificari in 1484, in urma unui incendiu.

Actuala cladire se datoreaza veacului al XVII-lea, fiind modificata ulterior in 1757 si la inceputul veacului nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat aspectul de cetate, atat de caracteristic marilor asezaminte manastiresti moldovenesti. Din fortificatiile manastirii lui Stefan cel Mare, singura ramasita este Turnul tezaurului. Ridicat, potrivit pisaniei, in anul 1481 si conceput cu doua etaje, avand deasupra ultimului cat o terasa incinsa cu un parapet crenelat, descoperit, azi poarta un acoperis ascutit. Lumina patrunde printre ferestrele inguste, decorate cu chenare din piatra cioplita intr-o maniera laica, amintind de goticul tarziu. Turnul intrarii, compus dintr-un parter strabatut de un gang si un etaj boltit prevazut cu metereze, apartine veacurilor XVII-XVIII.

Biserica, chiar daca nu mai pastreza elemente decorative, caramizi si discuri smaltuite, specifice arhitecturii din vremea lui Stefan cel Mare, se aseamana totusi prin forma si dimensiuni cu alte biserici contemporane. Peretii sunt impartiti in doua zone de un brau in forma de funie, partea superioara avand un sir de ocnite adancite in planul zidului. Peretele de nord a fost intarit de contraforturi adaugate in sec. al XVIII-lea.

Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar) care apartin, cu siguranta, planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de sud si de nord ale pridvorului fac posibil accesul in biserica. Un chenar de influenta gotica, deosebit de interesant realizat, sustine usa de la intrarea in pronaos.

Zidurile sale adapostesc mormantul Domnitorului Stefan cel Mare. Frunze de stejar, tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza lespedea funerara depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor. La Putna au mai fost inmormantate ultima sotie a domitorului, Maria Voichita, cea de-a doua sotie, Maria de Mangop, avand o lespede funerara de influenta orientala, precum si cei doi fii ai lui Stefan cel Mare, Petru si Bogdan.

O importanta scoala de copisti si de miniaturisti a functionat in cadrul manastirii. Aici au fost copiate si decorate texte bisericesti, iar in veacul al XV-lea si al XVI-lea a functionat si o scoala elementara si una medie la care s-au format cronicarii epocii si clerul Moldovei. Broderia moldovenesca se va constitui in una dintre cele mai originale creatii ale artei medievale romanesti. Lucrate in manastiri, epitrahilele, dverele, valurile de icoane, acoperamintele de mormant sunt adevarate opere ale spiritului creator al artistilor moldoveni din vremea lui Stefan cel Mare.

Manastirea Putna se poate mandri cu o bogata colectie de epitrahile, in marea lor parte formand o veritabila galerie de portrete. Printre piesele cele mai mai originale se numara epitrahilul cu prooroci daruit de Stefan cel Mare manastirii, datat 1490. De o valoare incontestabila este si acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop, descendenta Paleologilor. Putnei i-au fost daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din argint, avand o mare valoare aristica, cateva cruci de mana, printre care una sculptata in lemn de chiparos, precum si icoane de o mare frumusete artistica.

(sursa: http://www.maronet.ro)