Bun venit pe plaiurile Bucovinei !
despre Bucovina
obiective turistice
click detalii
click detalii
click detalii

Inchistritul oualor

Inchistritul oualor este un obicei practicat in zona Bucovinei. In Saptamana Mare, incepand cu ziua de marti pana vineri, pe langa simpla vopsire, se practica fie incondeierea cu pensula, fie inchistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Desi femeile sunt cele care se ocupa de infrumusetarea lor, exista, insa, si exceptii cand, familii intregi cunosc si practica acest mestesug. In zona Bucovinei traditiile supravietuiesc cu greu schimbarilor, insa exista oameni care duc mai departe mestesugul inchistritului si care isi invata cu drag si cu rabdare copiii tainele incondeierii oualor.

Obiceiuri de iarna

In satele din Bucovina, zona folclorica renumita si recunoscuta pentru bogatia si frumusetea datinilor si obiceiurilor strabune, pregatirile pentru petrecerea zilelor sfintelor sarbatori ale Nasterii Domnului si Anului Nou incep in postul Craciunului. Copii si tineri, fete si feciori, se organizeaza din vreme in grupuri si cete de colindatori, uratori si semanatori, in cete dramatice de teatru popular cu tematica haiduceasca (Jianul "militar" sau Jianul "civil") ori in mari alaiuri cu masti, reprezentand animale si personaje carnavalesti (Malanca, Ursul, Capra).

Portul popular

In forma sa traditionala, portul bucovinenilor il continua pe cel al dacilor, elementele vestimentare fiind confectionate din materiale provenite din gospodaria proprie.

Portul barbatesc se compune in principal din: camasa (camesa) din panza tesuta in casa si incheiata simplu cu ata din canepa proprie, de culoare alba si fara flori, lunga pana la genunchi si purtata peste itari, confectionati din aceeasi panza sau berneveci (izmene) din stofa de lana alba (aba), pentru sezonul rece. Camasa se incinge cu o curea lata (chimir) sau cu brau din lana. Pe vreme geroasa, se poarta cojocul sau cojocul cu poale, sumanul sau mantaua de lana. In picioare se incalta cizme, bocanci sau opinci.

Pentru zilele de sarbatoare, camasa si itarii sunt din panza de in cu bumbacel, camasa este impodobita cu flori la guler, mansete si poale, cusute cu borangic sau cu stramatura, pieptarasul este, de asemenea, inflorat la guler, revere si poale, avand aplicata si o blanita de astrahan.
Femeile poarta camasa cu sau fara altite (camasa cu altite avand poalele separate), fusta larga si creata (spinita) sau catrinta, sarafan sau flanea, pieptaras, cojoc sau manta de suman. Incins cu brau sau franghiuta, portul femeiesc este completat pe cap cu tulpan sau batic, iar in picioare cu cizme, ghete sau opinci.